Unde s-a ajuns cu Legea vaccinării obligatorii? – textul de lege declară întreaga populație a țării lipsită de discernământ. Inclusiv politicienii!

1
2494

Iată cele 7 argumente prin care reprezentanții Coaliției pentru Sănătate au susținut înlăturarea din Proiectul Legii Vaccinării a oricărei forme de obligativitate impuse pacientului în ceea ce privește accesarea acestui serviciu medical.

 

O delegație formată din reprezentanți ai Coaliției pentru Sănătate și membri ai Parlamentului României s-a întâlnit cu conducerea Ministerului Sănătății, reprezentată de doamna Ministru Sorina Pintea, anunță organizația într-un comunicat de presă.

Tema discuțiilor a fost Proiectul Legii Vaccinării, în particular implicațiile negative pe care obligativitatea acestui act medical le-ar putea avea din perspectiva medicală, juridică, etică, socială, economică și umanitară asupra societății românești în ansamblul său.

„Reprezentanții Coaliției pentru Sănătate au susținut înlăturarea din Proiectul Legii Vaccinării a oricărei forme de obligativitate impuse pacientului în ceea ce privește accesarea acestui serviciu medical, precum și a oricărei forme de sancțiune corelativă refuzului.”, precizează sursa citată.

Iată, în continuare, informațiile prezentate în comunicatul Coaliției pentru Sănătate:

„Doamna dr. Anca Nițulescu a susținut ca, din punctul de vedere al medicului, obligativitatea vaccinării contravine jurământului lui Hippocrate, Codului de deontologie medicală, Legii nr. 46/2003 a drepturilor pacientului precum și anumitor articole din Legea nr. 95/2006 a reformei în sănătate.

“Dacă vaccinarea este un act medical, să o facem prin medici, dar respectând toate legile de mai sus. Dacă vaccinarea devine obligatorie printr-o lege specială, ea nu mai este un act medical, ci un act pur administrativ”.

Argumentul nr. 1:

Epidemia de rujeolă – o falsă campanie pro-vaccinare

De asemenea, doamna doctor a arătat că actuala epidemie de rujeolă, care s-ar datora scăderii ratei de vaccinare anti-rujeolă, este folosită ca motivație imediată pentru introducerea obligativității vaccinării.

În realitate, a arătat doamna doctor Nițulescu, numărul de cazuri de rujeolă nu se află într-o corelație matematică invers proporțională cu rata de vaccinare.

În România au existat epidemii periodice de rujeolă, și aceasta în mod independent de rata de vaccinare.

Spre exemplu, în anul 1997 au fost declarate peste 23.500 cazuri de rujeolă în condițiile unei acoperiri vaccinale de 97%; în epidemia din anii 2011-2012 au fost declarate cca. 12.100 cazuri de rujeolă, în condițiile în care rata de vaccinare a fost de 94%.

Actuala epidemie de rujeolă, în care cazurile se numără continuu din 2016, a ajuns la aprox 11.700 cazuri raportate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, cifră inferioară precedentelor epidemii.

Doar pentru anul 2017 s-au raportat 8310 cazuri confirmate de rujeolă; rata de vaccinare anti-rujeolă estimată pentru 2017 este de 84,3% pentru copiii cu vârsta de 24 luni și de 66,8% pentru copiii cu vârsta de un an.

Deși rata de vaccinare anti-rujeolă a fost mai scăzută în 2017, numărul de cazuri de rujeolă a fost inferior epidemiilor din 1997 și 2012 când rata de vaccinare a depășit 90%. Putem concluziona doar că există mai mulți factori care influențează apariția cazurilor de rujeolă, nu doar vaccinarea sau lipsa ei.

Argumentul nr. 2:

Prospectele vaccinurilor sunt “șocant de incomplete”

Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, medic și bioetician, a arătat că prospectele anumitor vaccinuri (spre exemplu, Imovax) sunt șocant de incomplete, în sensul că în limba română la reacții adverse apar doar 2 (două) reacții ușoare, “durere la locul injecției și roșeață”, în timp ce prospectul francez enumeră inclusiv “reacții anafilactice” și “moarte subită”!

Ca atare, a continuat dl. prof. univ. Chirilă, “promotorii legii riscă ca primul copil afectat grav de vaccinarea obligatorie, prin reacții anafilactice, paralizii, encefalită sau moarte subită să le apese conștiința pentru multă vreme, chiar dacă legea făcută de ei i-ar apăra. Autonomia persoanei umane (adulți și copii) este consacrată și sacră în toate culturile, jurisdicțiile, civilizațiile și popoarele. Nu se cunosc până acum în istorie tirani care să fi injectat cu forța o substanță farmacologic activă în trupul supușilor lor. De asemenea, există o practică a pedepsirii medicilor care vorbesc de rău vaccinurile, care juridic se numește practica delictului de opinie.

“Obligativitatea vaccinării și delictul de opinie sunt cu adevărat rușinea societății românești contemporane”, a susținut dr. prof. univ. Chirilă.

Argumentul nr. 3:

Proiectul încalcă 84 de articole din legislația națională și internațională

Mai mult, proiectul legii vaccinării obligatorii încalcă un număr de cel puțin 84 de articole din legislația națională și internatională, atât din Directive Europene cât și din Convenții internaționale.

Argumentul folosit de vacciniștii pro-obligativitate, precum că injectați un popor ca să salvați de la moarte câțiva copii, este fals și lipsit de onestitate, pentru că o lege fundamentală a bioeticii internaționale spune că “nici preeminența persoanei în fața comunității, nici preeminența comunității în fața persoanei”.

Prof. univ. Chirilă consideră că legea vaccinării a fost trimisă pentru revizuire de către Parlament din pricina “cinismului funciar și a disprețului față de propriul popor a funcționarilor care au lucrat-o”.

Argumentul nr. 4:

Vaccinurile se pot modifica din punct de vedere al fabricării și al compușilor

Doamna Ioana Cacovean, farmacist, a spus că atunci când se folosesc medicamente sau dispozitive medicale în tratament (vaccinurile sunt medicamente), primul aspect urmărit este siguranța pacientului.

În cazul tuturor medicamentelor există posibilitatea apariției efectelor adverse (a se urmări prospectul medicamentelor). Frecvent, ANMDM (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale), respectiv EMA (Agenția Europeană a Medicamentului) trimit comunicate în care sunt semnalate revizuiri ale indicațiilor medicamentelor, noi atenționări și uneori întreruperea recomandării terapeutice ale acestora (același lucru se întâmplă și când se are în vedere urmărirea conformității medicamentelor).

Unul dintre cele mai recente comunicate se referă la retragerea din terapie și respectiv de pe piață a tuturor produselor farmaceutice care conțin o formă retard a asocierii dintre două substanțe folosite de zeci de ani: paracetamol și tramadol (paracetamolul se poate vinde chiar și fără rețetă singur sau în asociere).

Și lucrurile sunt cu atât mai grave în cazul vaccinurilor, pentru ca în timp ce paracetamolul și tramadolul au aceeași formula de când a fost introduse în terapie, vaccinurile (medicamente biologice care au o monitorizare deosebită datorită multiplelor riscuri pe care le ridică) se pot modifica din punct de vedere al fabricării și al compușilor. Acesta este doar un exemplu pentru care, deși există preocuparea privind sănătatea populației, nu se poate impune cu forța folosirea fără acord a niciunui medicament sau tratament.

Argumentul nr. 5:

Textul de lege propus declară întreaga populație a țării lipsită de discernământ!

În continuare, doamna avocat Marina-Ioana Alexandru de la Alianța Părinților a spus că “este util să avem un text de lege care să reglementeze vaccinarea populației, însă trebuie să se facă o distincție conceptuală clară între vaccinare ca act medical profilactic și obligativitate și consimțământ prezumat, privind efectuarea unui act medical asupra persoanei. În calitate de co-autor al amendamentelor la proiectul de lege pentru vaccinarea populației din România și participant la toate comisiile de aviz din Camera Deputaților am constatat că toată lumea este concentrată pe noțiunea de obligativitate, iar consimțământul prezumat nu există în vocabularul nimănui deși este intrinsec legat de obligativitate. Atrag atenția că aceste două sintagme (obligativitate și consimțământ prezumat) nu pot exista în niciun text de lege, deoarece consimțământul poate fi prezumat doar în cazurile limitativ și expres prevăzute de lege motivat de faptul ca una dintre condițiile esențiale de validitate a consimțământului este discernământul.

Când nu există discernământ atunci poți considera consimțământul prezumat, care însă și în aceste condiții trebuie să fie exprimat și încuviințat de reprezentantul legal al persoanei și de către autoritățile tutelare.

Or, a legifera consimțământul prezumat indiferent de obiectul vreunei legi, cu atât mai mult când vorbim de înfăptuirea unui act medical, înseamnă a declara întreaga populație a țării lipsită de discernământ!

Și având în vedere că inclusiv persoanele din conducerea țării fac parte din populația României, fiind cetățeni ai ei, ar însemna ca aceștia să se autodeclare ca persoane lipsite de discernământ pentru că legea le incumbă și lor!

La acest moment, în forma actuala, textul de lege propus abundă de modalități de smulgere a consimțământului cetățenilor, prin toate formele viciului de consimțământ, respectiv eroarea, violența, dolul (viclenia) și leziunea.

În ceea ce privește textul și reglementările cuprinse în proiectul de lege în forma sa actuală, s-a identificat un abuz de drept nerezonabil, contrar bunei-credințe, eticii, moralității și tuturor legilor privind drepturile omului, aducându-se grave vătămari și pagube ființei umane prin:

  • obligarea la actul medical al vaccinării;
  • prezumarea consimțământului – în condițiile în care informarea cu privire la actul medical la care urmează să fie supusă persoana, la substanța vaccinală ce urmează a-i fi introdusă în corp și la efectele și reacțiile adverse postvaccinale ce pot aduce prejudicii și vatămări de orice natura și intensitate persoanei beneficiare, este făcută incorect, incomplet, ne-etic și ne-moral și în condiții de agresivitate și de părtinire vădită față de producătorii și distribuitorii de medicamente, transformându-se astfel actul medical într-un act de comerț ce produce grave consecințe vieții însăși;
  • sancțiunile excesiv de grave și dure, ce se vor a fi luate împotriva acelor persoane presupuse că ar urma să refuze actul medical al vaccinării, nu își justifică necesitatea.
  • În concluzie, textul de lege propus de Ministerul Sănătății trebuie revizuit și re-creat aproape în totalitate”.

Argumentul nr. 6:

Copiii sănătoși, dar nevaccinați, au dreptul la educație – la fel cum îl au și copiii cu hepatita B sau C, sau copiii infectați cu HIV

Au continuat să își prezinte punctele de vedere doamna Teodora Moldovan și domnul Dan Cîrstea, reprezentanți ai Alianței Părinților:

Părinții au dreptul de a se îngriji de sănătatea și dezvoltarea propriului copil atât fizic, psihic cât și intelectual, și au dreptul să o facă potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.

Medicii trebuie să fie absolut liberi să își exprime părerea despre vaccinuri, să studieze, să solicite și să primească informații în conformitate cu normele deontologice medicale, cu propria conștiință și cu convențiile la care România a aderat. Reacțiile adverse postvaccinale se stabilesc de către medicul de familie care cunoaște istoricul și caracteristicile individuale ale fiecărui pacient, pe baza declarațiilor acestuia și pe baza unor consultații de specialitate. Este necesar să nu intervină Ministerul Sănătății din rațiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ asupra deciziei medicilor de a propune sau nu un act medical numit vaccinarea.

Conform legislației actuale, copiii cu hepatita B sau C și copiii infectați cu HIV, au dreptul de a frecventa școala și nu sunt discriminați. Cu atât mai mult un copil sănătos, deși nevaccinat antihepatita B, trebuie să poată frecventa școala, el neconstituind un pericol pentru colectivitate și neputându-i-se refuza dreptul la educație. Acest drept fundamental la educație este garantat de Constituția României.

Argumentul nr. 7:

Producătorii de vaccinuri cunosc riscurile, dar le ascund

Doamnei Ministru Pintea i-a fost reamintită recenta criză din Filipine legată de vaccinarea obligatorie împotriva febrei dengue, ca argument pentru anularea oricărei forme de obligativitate a vaccinării în România. Astfel, presa internațională a relatat pe larg cum, în luna decembrie a anului 2017, guvernul filipinez a suspendat obligativitatea vaccinării și a campaniei de vaccinare cu vaccinul Dengvaxia, campanie inițiată în luna februarie a anului 2016.

Cauza suspendării a fost ca aproximativ 10% din cei peste 800.000 de elevi care au fost vaccinați, dar care nu avuseseră înainte o infecție dengue, sunt acum în pericol de a contracta „o boală gravă”, conform declarațiilor producătorului vaccinului, compania Sanofi Pasteur.

Directorul Autorității Filipineze pentru Alimente și Medicamente (FDA) a arătat că producătorul cunoștea riscurile în privința stării de sănătate comportate de vaccinul Dengvaxia cu mult timp înaintea începerii programului național de imunizare amintit. Mai mult, este posibil să dureze chiar și 5 ani până când efectele grave ale vaccinului să apară.

 

În continuare, au fost prezentate doamnei ministru și au fost depuse la Ministerul Sănătății: Solicitările Alianței Părinților și ale altor 125 ONG-uri partenere, referitoare la Proiectul de lege privind vaccinarea întregii populații din România. Aceste solicitări se regăsesc într-un set de amendamente la Proiectul de Lege privind Vaccinarea Populației în România, depuse împreună cu un grup de 100 de deputați semnatari, la Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Din partea Coaliției pentru Sănătate la întâlnire au participat medicii Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Anca Nițulescu și Iorgu Dragoș Matei, farmacista Ioana Cacovean, avocata Marina-Ioana Alexandru, Teodora Moldovan și Dan Cîrstea. De asemenea, ca dovadă a preocupării trans-partinice și ca un semnal de alarmă legat de intenția de impunere cu forța a unui act medical care comportă riscuri grave, la întâlnire au participat și senatorul Vasile-Cristian Lungu, PMP, senatorul Călin-Daniel Fenechiu, PNL și deputatul Matei-Adrian Dobrovie, USR. Din partea Ministerului Sănătății a participat și secretarul de stat Cristian-Vasile Grasu.

Discuțiile au avut loc în contextul în care Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, care este camera decizională în acest caz, a trimis înapoi Ministerului Sănătății Proiectul Legii Vaccinării, spre a fi revizuit ca urmare a reacțiilor vehemente primite din partea populației și a societății civile.

…………………………………………….
Coaliția pentru Sănătate este o structură informală, fără personalitate juridică, constituită prin gruparea unui număr de peste 40 de asociații și organizații precum și din numeroase personalități marcante ale vieții publice, medici, juriști, bioeticieni, farmaciști, părinți, înființată în scopul derulării de acțiuni de monitorizare și intervenție pe arii de interes major, național sau zonal, pe teme de sănătate și educație pentru sănătate.

Coaliția pentru Sănătate militează pentru respectarea drepturilor și libertăților persoanei în privința accesului la și a aplicării de diverse proceduri, tratamente sau intervenții medicale de orice natură, cu asigurarea respectării principiilor supreme ale prevalenței interesului individual față de cel al societății, ale integrității și securității fizice a persoanei și al consimțământului informat.

Coaliția pentru Sănătate apără drepturile părinților în privința creșterii, îngrijirii și educării copiilor lor, firești sau adoptați, în conformitate cu art. 48 din Constituția României, îndeosebi prin obținerea acordul lor prealabil, expres și neechivoc cu privire la orice intervenții medicale sau de altă natură asupra copiilor lor, precum și, în general, apărarea și promovarea tuturor drepturilor și libertăților persoanei umane în societatea românească, prin orice mijloace prevăzute de lege.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here