Ore în șir la birou, într-o poziție incorectă… 10 riscuri mari de îmbolnăvire și O SOLUȚIE SIMPLĂ pentru a le evita

0
425
statul pe scaun la birou - riscuri
statul pe scaun la birou - riscuri

Se cunoaște astăzi că statul pe scaun, la birou, pentru perioade lungi de timp, pe lângă faptul că încurajează instaurarea durerilor de spate, a durerilor de cap legate de tensiunea cervicală cumulată, sau apariția afecțiunilor cronice la nivelul coloanei vertebrale, determină și scăderea performanțelor intelectuale.

Când ne punem muşchii la treabă, pompăm oxigen şi sânge în creier şi declanşăm eliberarea de tot felul de substanţe chimice care îmbunătăţesc starea creierului şi starea noastră de spirit. Când suntem sedentari pentru mult timp, totul încetineşte, chiar şi funcţiile cerebrale.

 

Sedentarismul este astăzi considerat la fel de periculos ca și fumatul.

Din fericire, există totuși posibilitatea de diminuare sau eliminare a riscului crescut de deces prematur cauzat de prea mult sedentarism la locul de muncă prin efectuarea unei ore pe zi de exerciții fizice.

Acesta este verdictul la care a ajuns o echipă de cercetători, după ce a publicat o lucrare bazată pe 16 studii privitoare la legătura dintre riscul crescut de deces și comportamentul sedentar al unui număr de peste un milion de oameni.

Cercetătorii au descoperit că cel puțin o oră de activitate fizică moderată pe zi (cum ar fi mersul pe bicicletă, cu o viteză de aproximativ 10 km/h, sau mersul pe jos) ar putea diminua și chiar anula riscul crescut de deces asociat cu un stil de viață sedentar.

În cadrul acestui studiu, s-a descoperit că o oră de exercițiu a anulat efectele negative ale celor 8 ore pe zi de stat în șezut (programul obișnuit într-o carieră ce implică lucrul la birou).

O viață sedentară este legată de o serie de boli, inclusiv diabetul, anumite tipuri de cancer și boli de inimă. Acum se cunoaște clar că aproximativ 300.000 de cazuri de demență ar putea fi prevenite în fiecare an dacă toată lumea ar trăi o viață fizică activă.

Iată principalele concluzii ale studiului:

  • Persoanele care au stat jos 8 ore pe zi – dar au fost și active din punct de vedere fizic – s-au bucurat de un risc mult mai mic de deces comparativ cu cele care au stat mai puține ore pe zi, dar nu au fost la fel de active fizic. Acest lucru arată importanța activității fizice, indiferent cât de multe ore pe zi stai jos. Beneficiile exercițiilor fizice sunt incontesabile.
  • Inactivitatea fizică este responsabilă pentru mai mult de 5 milioane de decese pe an la nivel mondial.
  • Un minim de 1 oră de activitate fizică pe zi a redus și chiar a eliminat riscul crescut de deces asociat șederii timp de 8 ore pe zi.
  • Oamenii care au stat jos perioade lungi de timp și care, de asemenea, au adoptat un stil de viață inactiv din punct de vedere fizic, se confruntă cu cel mai mare risc de deces.
  • Doar aproximativ 25% din persoanele incluse în studiu au reușit să respecte ora minimă de exercițiu fizic pe zi recomandată pentru eliminarea riscului de deces asociat unui program de lucru static de 8 ore pe zi.
  • Acest studiu sugerează că recomandările Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la cele 150 de minute de activitate fizică pe săptămână nu sunt suficiente pentru lucrătorii din birouri sau pentru toți cei care duc o viață în principal sedentară.
  • 80% dintre studenții din întreaga lume nu respectă nici măcar recomandarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății) cu privire la cele 150 de minute de exerciții fizice moderate pe săptămână.
  • Perioadele lungi de ședere (caracterizate prin 8-12 ore pe zi, sau chiar mai mult) cresc riscul de apariție a diabetului de tip 2 cu până la 90%.

Ce se întâmplă în organism atunci când stăm prea mult timp pe scaun?

Un studiu publicat în The Journal of Physiology (2003) arată că perioadele lungi și neîntrerupte de imobilizare a mușchilor ce rezultă din activitatea sedentară ar avea efecte biologice directe.

Astfel, lipsa contracțiilor musculare locale din timpul statului în șezut determină, pe de o parte, suprimarea activității unei lipoproteine necesare producerii colesterolului bun (HDL) și pe de altă parte, o asimilare scăzută a glucozei.

Efectele directe ale acestei modificări biologice sunt:

  • Creșterea nivelului „colesterolului rău” (LDL) și astfel depunerea plăcilor de aterom pe artere, determinând afecțiunile vasculare;
  • Încetinirea metabolismului în perioadele lungi de timp în care nu ne ridicăm;

Încetinirea metabolismului include și o scădere a sensibilității la insulină (rezistența la insulină), ce predispune la diabet. Legătura dintre statul prelungit pe scaun și diabet a fost observată, în special, în cazul femeilor.

De asemenea, statul prelungit pe scaun (sau pe canapea/pat/fotoliu) este asociat cu o alimentație deficitară. Multe persoane mănâncă la birou, în fața calculatorului sau acasă, în timp ce privesc la televizor sau stând pe internet.

În aceste cazuri, nu se mai face eficient controlul porțiilor – atenția fiind distrasă tindem să ronțăim mai mult, chiar dacă ne-am săturat.

Iată o enumerare a principalelor afecțiuni favorizate de o viață petrecută în cea mai mare parte stând jos:

1. Picioarele umflate, venele inflamate și celulită

Atunci când curgerea sângelui și a limfei este îngreunată, gleznele se umflă, pentru că se acumulează presiune mare în canalele sanguine și limfatice prezente în picioare. Cu alte cuvinte, reciclarea sanguină și limfatică începe să devină greoaie.

Afectarea circulației sanguine și limfatice din zona picioarelor, în special a coapselor, va permite adunarea masivă de toxine. Acest lucru favorizează apariția celulitei.

Un alt semn care trebuie să vă dea de gândit este urma lăsată de marginea șosetei pe gleznă. În timp, aceste probleme se pot agrava, ajungându-se la ulcere de piele.

O proastă circulație la picioare crește și riscul apariției cheagurilor de sânge și a trombozei venoase. Profesorul Mark Whiteley, chirurg la clinica Whiteley din West London, le recomandă persoanelor care petrec mult timp la birou să se ridice la fiecare 20 de minute și să se plimbe puțin.

2. Boli de inimă

Atunci când stăm jos pentru mult timp, mușchii ard mai puține calorii, iar sângele curge mai lent, permițându-le acizilor grași să blocheze mai ușor inima. Șederea prelungită a fost asociată de mult timp cu niveluri crescute ale presiunii arteriale și ale colesterolului. De asemenea, oamenii care sunt extrem de sedentari au de două ori mai multe șanse să sufere de o boală de inimă, comparativ cu cei care au o viață activă.

3. Constipație

Lipsa mişcării provoacă încetinirea tranzitului intestinal, care duce la constipaţie. Problema poate să apară chiar şi la 24 de ore după ce aţi petrecut mult timp pe scaun sau imobilizat la pat, explică medicul gastroenterolog Anton Emmanuel de la University College Hospital din Londra.

Ca să evitaţi aceste neplăceri este suficient să faceţi zilnic doar 10 minute de mişcare uşoară, cum ar fi să urcaţi pe scări.

4. Pancreas hiperproductiv

Pancreasul produce insulină, un hormon care transportă glucoza la celule pentru a asigura necesarul de energie. Însă, celulele din muşchii inactivi nu răspund la fel de uşor la insulină, iar pancreasul produce din ce în ce mai multă. Acest proces poate duce la diabet sau alte boli. Un studiu realizat în 2011 a indicat că răspunsul la insulină începe să se perturbe chiar şi după o singură zi de stat mult pe scaun.

5. Dureri de cap

O poziţie incorectă la birou poate să provoace dureri de cap, spune fizioterapeutul Sammy Margo. Dacă vă ţineţi capul tras puţin în spate, ca să vedeţi mai bine la monitor, veţi avea dureri în zona frunţii, iar dacă vă cocoşaţi veţi suferi de dureri la umeri.

Poziţia corectă este cu spatele lipit de spătarul scaunului, astfel încât colona voastră să stea drept.

6. Cancer de colon

Studiile au asociat statul mult pe scaun cu un risc mai mare de cancer de colon. Motivul pentru care statul pe scaun favorizează apariţia aceste boli este neclar încă. Însă, oamenii de ştiinţă au formulat o teorie care spune că producerea în exces a insulinei încurajează creşterea în exces a celulelor. O altă teorie spune că mişcarea creşte nivelul de antioxidanţi naturali care distrug celulele dăunătoare şi pe cele care care cauzează cancerul, cunoscute sub numele de radicali liberi.

7. Discopatia

În lipsa mişcării, discurile care formează coloana vertebrală devin mai rigide şi orice mişcare banală, cum ar fi legarea şireturilor, le poate afecta, provocând dureri sau chiar deplasarea acestor discuri.

8. Scăderea performaței intelectuale

Când ne punem muşchii la treabă pompăm oxigen şi sânge în creier şi declanşăm eliberarea de tot felul de substanţe chimice care îmbunătăţesc starea creierului şi starea noastră de spirit. Când suntem sedentari pentru mult timp, totul încetineşte, chiar şi funcţiile cerebrale.

9. Oase moi

Activităţile precum mersul pe jos sau alergatul stimulează şoldurile şi oasele din partea inferioară a corpului, cu scopul de a le determina pe acestea să devină mai groase, mai dense şi mai puternice. În prezent, medicii spun că actuala creştere a cazurilor de osteoporoză este cauzată de lipsa de activitate.

10. Probleme articulare

Slăbirea muşchilor de la picioare poate provoca în timp osteoartrită, pentru că presiunea întregului corp este preluată de încheieturi, în special de genunchi.

De asemenea, genunchii au de suferit dacă stau îndoiţi o zi întreagă, pentru că nu aceasta este poziţia lor firească.

Cine este afectat?

Chiar dacă măcar o oră pe zi de activitate fizică poate să reducă din efectele deosebit de negative ale statului pe scaun, toate persoanele care au un loc de muncă ce presupune o astfel de conduită, sau care folosesc mașina perioade îndelungate și, pe lângă toate acestea mai stau și la calculator sau televizor în timpul liber, sunt expuse riscurilor aduse de acest tip de viață.

Un studiu din 2012, făcut de International Journa of Behavioural Nutrition and Physical Activity, arată că petrecem șezând, în medie, 64 de ore pe săptămână, 28 de ore în picioare și 11 ore mergând pe jos.

Rezultă astfel o medie de 9 ore petrecute pe scaun, zilnic, și tindem să credem că este un caz fericit, de vreme ce numai un loc de muncă cu normă întreagă la birou alocă 8 ore, zilnic!

Care este poziţia corectă de stat pe scaun?

Dacă sunteţi nevoit/ă să staţi jos pentru mult timp, încercaţi să aveţi o poziţie corectă.

  1. Nu vă aplecaţi în faţă;
  2. Ţineţi coatele îndoite la 90 de grade;
  3. Umerii relaxaţi;
  4. Braţele aproape de corp;
  5. Menţineţi întreaga talpă pe podea.

Cum putem reduce din timpul petrecut pe scaun?

În locul soluției radicale de a schimba orientarea profesională, sau de a renunța total la mașină (un mijloc de transport ce ne simplifică viața și, pentru mulți, principalul loc de muncă), puteți opta pentru reorganizarea unor detalii din viață care pot, împreună, să reducă din timpul petrecut în șezut.

Acasă:

  • Dacă nu reușiți să renunțați total la televizor, măcar scurtați timpul petrecut în fața lui la mai puțin de două ore și încercați să vă ridicați de pe canapea pe durata pauzelor de publicitate.
  • Încercați să combinați privitul la televizor cu alte activități casnice care să vă solicite: călcat și împăturit rufe, spălat vase, ordonarea lucrurilor în dulapuri;
  • Dacă stați la casă plimbați-vă prin curte când vorbiți la telefon;
  • Evitați să folosiți laptopul sau tableta din pat, fotoliu sau stând la birou; mai bine încercați să stați în picioare;
  • Folosiți o minge medicinală în loc de scaun, pentru a deprinde o postură corectă a spatelui;
  • Puteți să ascultați muzica preferată și să faceți câteva mișcări de dans sau gimnastică pe ritmurile ei. Astfel veți include mai multe beneficii pentru sănătatea dvs.

La serviciu:

  • La fiecare 45-60 de minute petrecute pe scaun, luați o pauză scurtă de 5 – 10 minute și ridicați-vă;
  • Vorbiți cu colegii din alte birouri și departamente față în față, în loc să comunicați prin e-mai sau telefon;
  • Încercați să vă ridicați în picioare când vorbiți la telefonul mobil;
  • Dacă mediul de lucru o permite, înlocuiți scaunul de la birou cu o minge medicinală: vă veți exersa echilibrul și veți solicita mușchii abdominali și veți deprinde o postură corectă a spatelui;
  • Consumați multă apă – în afara beneficiilor evidente asupra hidratării și sănătății, în general, veți simți mai des nevoia de a merge la toaletă și implicit de a vă ridica de pe scaun;
  • Propuneți, dacă locul de muncă o permite, ca ședințele care nu durează foarte mult să se desfășoare în picioare;
  • Ordonați frecvent biroul și duceți hârtiile la coșul de gunoi pe parcursul zilei, și nu la finalul programului;
  • Nu mâncați în fața calculatorului; încercați să ieșiți la o scurtă plimbare în pauza de masă sau cel puțin să mâncați în picioare;
  • O soluție ce-i drept mai neconvențională, care nu poate fi adoptată de toată lumea, o reprezintă și birourile ajustabile, la care se poate lucra din picioare;

În tranzit:

  • Dacă de obicei folosiți mașina personală pentru a vă deplasa, ați putea folosi din când în când și mijloacele de transport în comun, pentru a avea posibilitatea de a sta și în picioare și de a merge pe jos de la și până la stații;
  • Încercați să parcați mașina mai departe de destinația exactă, pentru a avea ocazia de a merge pe jos câteva minute;
  • Dacă folosiți mijloacele de transport pentru a ajunge la muncă, încercați să mergeți pe jos măcar una-două stații;
  • Înlocuiți mașina cu bicicleta ori de câte ori aveți ocazia;
  • Evitați să vă așezați în mijloacele de transport în comun;
  • În timpul călătoriilor lungi cu mașina, luați pauze regulate, în care să vă mișcați câteva minute;

Alte modalități de acordare a unui ajutor suplimentar corpului și, respectiv, de susținere a sănătății organismului dumneavoastră sunt exercițiile fizice ușoare pe care le puteți face în timpul liber, dansul, diferite alte hobby-uri preferate ce implică mișcare fizică sau terapiile corporale, care ajută la reciclarea limfatică și sanguină, eliberează organismul de stres, promovează furnizarea de nutrienți celulelor, înlesnesc regenerarea celulară, echilibrează organismul fizic, emoțional și energetic.

Iată câteva dintre acestea:

Terapia Bowen este o tehnică terapeutică extrem de profundă care are la bază teoria conform căreia organismul, în stare de relaxare totală, își activează abilitatea de a rezolva orice problemă a corpului sau a minții, prin readucerea acestora în echilibru și armonie, fiind o metoda de vindecare neinvazivă și foarte delicată.

Terapia Bowen lucrează, în principal, prin sistemul nervos, atât asupra sistemului osos cât și a celui muscular. Starea din timpul terapiei este descrisă ca fiind una de profundă relaxare, de pace și de ușurare.

De la apariția aceste terapii deosebite pe teritoriul României, principalele beneficii evidențiate au fost: realinierea deplasărilor osoase, eliberarea tensiunilor musculare, echilibrarea meridianelor energetice, normalizarea echilibrului psihic.

Dintre afecțiunile severe în care s-a demonstrat o ameliorare vizibilă după aplicarea terapiei Bowen sunt menționate: Scleroză Multiplă, Paralizie Cerebrală, Paralizie Facială Periferică, Distrofie Musculară, CFS, Mialgie Fibrinoasă, Atac Cerebral și boala Parkinson.

Reflexoterapia este o tehnică de aplicare a unei presiuni ușoare asupra punctelor reflexogene ale organismului pentru inducerea unei stări de relaxare profundă și pentru stimularea proceselor de autovindecare ale corpului.

Această tehnică naturală reduce stresul prin crearea unei stări profunde de relaxare și a unei senzații de echilibru și de bunăstare. Ea ajută sistemul nervos să se calmeze și să funcționeze normal.

Există diverse zone reflexogene la nivelul întregului organism, iar reflexoterapia aplicată asupra celor mai importante dintre acestea poate aduce beneficii cumulate pentru starea de sănătate și de relaxare a organismului.

Masajul cu bețe de bambus (Bamboo Massage) reprezintă o tehnică specială și benefică, având ca scop obținerea unor efecte atât de relaxare, cât și de detoxifiere și îmbunătățire a tonusului muscular.

Rularea și frământarea țesuturilor cu ajutorul bețelor de bambus stimulează și încălzesc corpul, ducând astfel la eliminarea toxinelor acumulate. Circulația îmbunătățită pune în mișcare sângele, ceea ce ajută la îndepărtarea toxinelor stagnante.

De asemenea, acest tip de masaj îmbunătățește drenajul limfatic și îndepărtează excesul de fluide.

Pe lângă toate efectele benefice asupra sănătății organismului, masajul cu bețe de bambus, alături de maderoterapie (masajul cu unelte speciale din lemn), au devenit tot mai populare datorită rezultatelor obținute în combaterea celulitei și tonifierea țesuturilor.

Datorită felului în care noi toți, oamenii, am contribuit la crearea realității în care ne aflăm, am ajuns departe de firescul ce sălășluiește în adâncurile ființelor noastre. Ne-am îndepărtat de natură, de mișcare, de culoare, de zâmbete și bucurie. Am creat o lume gri, monotonă, conectată și totuși deconectată, grăbită și totuși statică. Avem posibilitatea ca această lume pe care am creat-o să ne doboare pe noi sau noi, prin alegerile noastre din fiecare moment, să creăm posibilitățile și căile ce ne aduc mai aproape de noi, de noi sănătoși, de noi fericiți, de noi în pace, de noi în armonie, de noi îndrăgostiți, de noi zâmbitori, de noi creativi, de noi în echilibru cu noi înșine și cu tot ceea ce este și ne înconjoară.

„Fii tu însuți schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume!” spunea Mahatma Gandhi.

Autor: Silviu Stănculeţ

Bibliografie: Dr.Axe.com, Descoperă.ro, WashingtonPost.com, RoMedic.ro, AromaBach.ro

Abonează-te la Newsletter-ul eRomâniaTa.ro pentru a primi cele mai noi și apreciate articole direct în căsuța ta de e-mail!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here