Goana după aur revine în România! Nu la Roșia Montană, ci la Rovina – tot în munții Apuseni, la 20 de kilometri distanță

0
286
Rovina exploatare aur
Rovina exploatare aur

Guvernul României intenționează să dea undă verde unei noi mine, similară celei de la Roșia Poieni. Proiectul minier Rovina, din județul Hunedoara, vizează exploatarea în carieră deschisă a celui mai mare zăcământ de cupru și aur din România. Compania canadiană Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold, o companie controversată, cu un trecut minier precar) este la un pas de a obține ultimul aviz pentru a începe exploatarea zăcământului aurifer de la Rovina.

 

Ieri, 27 martie, jurnaliștii de la “Capital” au anunțat cu glas triumfător: “Se reia exploatarea aurului în România: Rezervele care pot fi extrase de la Rovina sunt estimate la 5 miliarde de dolari”. Din titlu nu se înțelege cui vor reveni acești bani… ah, nu vă faceți speranțe, nu e vorba de statul român, ci despre o firmă privată – Samax, cu acţionariat aflat prin multiple offshore-uri.

Iată datele, pe scurt:

Cine exploatează?

Mina ar urma să fie exploatată de o firmă privată, SC Samax România SRL, care, potrivit organizației neguvernamentale Mining Watch este deținută de compania canadiană Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold).

Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie care deține două licenţe de explorare, în Brazilia şi România. În Brazilia a primit şi dreptul de exploatare (aceasta până când barajul de reziduuri rezultate din procesul de flotaţie a cedat, iar guvernul brazilian le-a ridicat dreptul de exploatare).

Ce urmează să exploateze?

Cele 204 tone aur și peste 635.000 tone de cupru de la Rovina, al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa, și cel mai mare zăcământ de cupru și aur din România.

Concesiunea de la Rovina este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Roşia Montană. Suprafața zonei de exploatare este de 27,7 kilometri pătrați.

Unde?

Cele două cariere ar fi pe raza comunei Bucureşci, iar mina s-ar afla pe teritoriul comunei Crişcior. Carierele ar avea un diametru cuprins între 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri (având în vedere dimensiunea celor două cariere, exploatarea de la Rovina depășește proiectul Roșia Montană). O uzină de preparare ar fi amplasată lângă satul Rovina, două halde de steril s-ar situa în vestul aceleiaşi localităţi, iar iazul de decantare ar fi amplasat între satele Bucureşci şi Curechiu, pe Valea Săitorii.

Care este premiera?

Premiera în acest proiect este că România a acordat licența pentru exploatarea metalelor (aur și cupru) fără implicarea unei companii de stat.

Cele 204 tone aur și peste 635.000 tone de cupru de la Rovina ar urma să fie extrase prin investiția exclusiv privată a firmei Samax (deținută de firma canadiană Euro Sun Mining), fără participarea statului român.

Care este valoarea?

Conform proiectului, valoarea zăcămintelor ce se vor extrage la Rovina este estimată la peste 5 miliarde dolari, contravaloarea în preţuri de piaţă a 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru.

Din această valoare, statul va primi redevențe de 6% pentru aurul produs și 5% pentru cuprul produs, ceea ce, în cei 20 de ani de activitate a exploatării miniere, reprezintă aproximativ 300 milioane dolari (la care se adaugă taxele şi impozitele pe toată durata exploatării).

Nu se menționează nicăieri dacă cele 300 de milioane primite de statul român vor fi suficiente pentru a gestiona distrugerile din mediu care vor rămâne în urma exploatării

Actul legislativ?

Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina este pe finalul circuitului de avizare, fiind prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului: Hotărâre privind aprobarea Licenţei de concesiune nr. 18174/2015 a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, judeţul Hunedoara, încheiata între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Comercială Samax Romania SRL.

A existat vreo informare publică?

Reprezentanții ONG-ului de mediu “Mining Watch” au atras atenția că “licența de exploatare pentru Rovina este pe cale să fie acordată, fără a informa publicul cu privire la riscurile viitoarei mine.

“Pentru acordarea unei astfel de licențe este nevoie de o hotărâre de guvern. Pentru Rovina, proiectul de hotărâre conține un articol unic prin care Guvernul aprobă acordarea licenței de exploatare. Deși în spatele hotărârii de guvern stă o documentație amplă depusă de canadienii de la Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), conținutul acestei documentații nu a fost pus la dispoziția publicului, studiile respective fiind clasate drept secret de serviciu. Mai mult, nici nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, singurul document pus la dispoziția publicului, nu cuprinde nici măcar o concluzie referitoare studiile realizate. În aceste condiții, consultarea privind aprobarea Licenței nr. 18174/2015 a fost un simulacru.”, arată reprezentanții Mining Watch.

“Autoritățile vor rata probabil șansa de a fi oneste cu proprii cetățeni și vor emite acestă hotărâre de guvern fără a informa publicul cu privire la studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, planul de refacere a mediului și proiectul tehnic și studiul de evaluare a impactului social așa cum legea minelor o cere, a declarat Roxana Pencea Brădățan din partea Mining Watch România.

Jurnaliștii de la “Capital”?

“Nu prea există critici legate de proiectul de minerit de la Rovina”spune Capital, care se bucură de “exclusivitate” (și mai CE?) din partea reprezentanților companiei exploatatoare.

După ce ni se arată că românii vor beneficia de “locuri de muncă bine plătite pe termen lung – ingineri, me­ta­lurgişti, geologi, operatori de echipament, forajişti şi alte categorii profesionale diverse”, revista Capital arată cât de generos va fi acest investitor cu statul român, oferindu-i 6% pentru aurul scos din propriile pământuri (şi 5% pentru cuprul produs), plus că își va plăti și taxele și impozitele pe perioada celor 20 de ani de exploatare. Nu se face nici o precizare despre alte sume pe care le-ar implica acțiunile de protecție a mediului pe perioada exploatării sau planul de refacere a mediului după cei 20 de ani de exploatare.

Și totuși… există vreo îngrijorare cu privire la acest proiect? După opinia celor de la Capital – NU, doar un ONG de mediu, filială locală Mining Watch, care a precizat că exploatarea aurului şi cuprului la Rovina va „răni“ Apusenii.

Finalul articolului este “cireașa de pe tort”:

“În rest însă, numai aşteptări de bine. Statul, comunitatea locală, nemaivorbind de investitor, aşteaptă lucruri dintre cele mai bune de la Rovina. În primul rând, România va exploata iarăşi aur, după aproape două decenii de secetă”.

Am rămas fără cuvinte, după ce am citit acest articol. Ai cui sunteți voi, scriitori de ziare? Ai țării noastre?

Dacă tot aveți exclusivitate și acces la informații, de ce nu vă documentați ca să aflați CARE ESTE METODA de extragere a aurului din zăcăminte? S-ar putea să aveți o surpriză: cu ajutorul cianurilor.

CUM SE FACE ASTA?

Minerii sapă gropi titanice şi pun în mişcare camioane întregi cu piatră, pe care o cară şi o adună în grămezi mai mari decât multe clădiri de birouri existente. După aceea aplică, asupra acestor uriaşe movile, spălătură cu cianuri. Cianura se uneşte cu particulele mici de minereu de aur şi se prelinge într-un rezervor. Soluția rezultată, din aur cu cianură, este pompată către fabrică pentru a fi procesată. Exploatatorii adaugă carbon în această soluție. Particulele de aur se leagă de carbon şi, astfel, metalul prețios este extras din soluție.

Această metodă, utilizată la scară largă în întreaga lume, este în mare măsură automatizată, dar poate fi extrem de distructivă. Rezervoarele cu sedimente care ţin reziduul de cianură se pot fractura, declanşând o inundaţie cu otravă pentru comunităţile învecinate.

Apa de ploaie poate duce reziduurile explozive şi metalele grele către râuri, aceastea devenind contaminate cu metale grele, nitraţi şi alte substanţe chimice dăunătoare. De asemenea, drenajul acid din rocile expuse continuă, de obicei, mult timp după ce mina a fost închisă.

80% din toate materialele necesare în exploatarea aurului se transformă în deşeuri toxice.

Deseuri toxice poluare

Unde vor ajunge aceste deșeuri toxice?

Aceasta este întrebarea la care dorim să răspundă domnii de la Capital și de la compania canadiană Euro Sun Mining, proprietara firmei Samax.

Ruperea barajului de reziduuri din Brazilia (fapt care s-a vrut a fi “uitat” prin tot felul de artificii și schimbări de nume și acționariate, în cazul Carpathian Gold, reinventată sub forma Euro Sun Mining) ar putea fi un semnal de alarmă pentru statul român?

Ce certitudine aveți voi, jurnaliști și politicieni care vă vindeți țara, că Euro Sun Mining va exploata aurul şi cuprul de la Rovina în condiţii de maximă siguranţă în privinţa securităţii barajului şi a păstrării mediului înconjurător?

Autor: Narcisa Stănculeț

Redactor și Co-fondator eRomâniata.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here