Un loc unic în România: Rezervaţia 12 Apostoli – GALERIE FOTO

0
438
Rezervatia 12 Apostoli
Rezervatia 12 Apostoli

Munţii Călimani constituie bariera de stâncă între Ardeal şi Moldova. Este simbolul de piatră care uneşte patru judeţe – Harghita, Suceava, Mures şi Bistriţa. Atlasele geografice spun că este cel mai înalt şi cel mai spectaculos munte din Carpaţii Orientali. Călimanii ascund însă, dincolo de flora şi fauna lor, unice în România, câteva mistere greu de explicat: „megaliţii”.

De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli, pe turişti îi aşteaptă o excursie fascinantă prin păduri de molid şi păşuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinaţii din Parcul Naţional Călimani, Rezervaţia 12 Apostoli. Rezervatia adaposteste mai multe figuri zoomorfe si antropomorfe, „sculptate” de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata.

Grupul de stânci ce formează rezervaţia cuprinde mai multe „sculpturi” fantastice ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta lui Nefertiti s.a. Printre acestea se remarca figura misterioasa a Mosului, ce prezinta trei fatete distincte, toate cu chip uman. Ineditul acestor stânci a provocat imaginaţia privitorilor, iar unii le-au asemănat cu megaliţii din Insula Paştelui. Cei 12 Apostoli, isi au originea in actiunea milenara de erodare a vantului si ploilor asupra rocilor vulcanice, neexcluzandu-se totusi nici varianta interventiei unor creatori stravechi de simboluri.

De sărbătoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moşii din Călimani” cu originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului având ca temă principală cultul moşilor şi strămoşilor.

Într-o lucrare prezentată în cadrul celui de-al VI-lea Congres Internaţional de Dacologie KOGAION 2005, Michaela Al. Orescu scrie:

12-Apostoli-36«Unii dintre munţii sacri ai spaţiului carpatic, pe culmile cărora au fost construite din cele mai vechi timpuri centre sacre pentru rugăciune, ritualuri religioase, locuri de pelerinaj ale pelasgilor răspândiţi în lume, locuri de sfat şi de adunare a reprezentaţilor religioşi ai numeroaselor triburi pelasgo-trace şi locuri de sărbătoriri, au fost şi Munţii Călimani, care şi- au primit numele, ca şi Munţii Caraiman, de la “Cerus Manus”(“Cerus Magnus”).

Pe culmile munţilor Călimani au fost săpate în stâncă monumente megalitice, reprezentări ale divinităţilor (eroi civilizatori), reprezentări antropomorfe, dar şi zoomorfe, în ansamblul aproape circular (cromlech) al formaţiunii numite “12 Apostoli”, denumite astfel în accepţiunea ulterioară, creştină.

Dintre acestea, figura cea mai importantă este cea a “Moşului”, prevăzută cu trei feţe distincte ale chipului uman. Către poteca ce duce la Valea Haitii (satul Gura Haitii), în figura “Moşului” apare o faţă înaltă şi lată (cu acea “frunte înaltă a zeilor”), tradiţie perpetuată în marile civilizaţii antice, precum Egiptul, mai târziu Maya, ş.a.

Spre poteca ce vine dinspre Vârful Lucaciu, de la nord, apare un cap ceva mai redus, cu fruntea mai îngustă, mandibula mai alungită şi continuat cu o barbă ascuţită.

O a treia faţă, înaltă şi îngustă, cu un coif pe cap, apare în faţa potecii dinspre Vârful Tămădău.

Cele trei feţe distincte sunt orientate către toate cele trei căi de acces.

În apropierea “Moşului” apare o stâncă izolată, zveltă, reprezentând o figură cu părul buclat. Pe latura vestică a calderei, în sectorul Tămădău-Lucaciu, apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni (“Podul de piatră”), stânci semeţe cu forme fantastice: ziduri de piatră, ciuperci, figuri de sfincşi grupaţi în jurul Vârfului Tihu, precum: “Cetatea Tămăului”, “Cezar”, “Dragonii” din “Pietrele Roşii”, grupul celor “Doisprezece apostoli”, cuprinzând: “Mareşalul”, “Moşul”, “Ramses II”, “Godzila” şi “Poarta Hârlei”, cu “Piciorul Hârlei” (o reprezentare a unui picior încălţat) şi grupul “Lucaciu”, cu “Guşterul”, “Cămila”, ş.a.

Pe flancul sudic al Pietrosului se înalţă Vârful Tinu, cu figurarea megalitică denumită “Nefertiti”».

Moşul din Călimani, asemănător cu Sfinxul din Bucegi

12-Apostoli-22Despre “Moşul din Călimani” – figura cea mai reprezentativă dintre sculpturile megalitice din Rezervaţia “12 Apostoli” –  prof. Univ. Dr. Traian Naum scrie:

“Pe creasta terminală a Călimanilor, pe la cota 1770, frumuseţilor naturii li se adaugă o minune ce-şi aşteaptă dezlegarea: o aglomerare de sculpturi megalitice. Dintre ele se disting grupul de stânci ce închipuie forme antropormorfe şi zoomorfe, pe care localnicii le-au numit «Cei doisprezece Apostoli». Dintre aceştia se detaşează „Mosul ”, o replică a celebrului Sfinx din Bucegi.

Se pune întrebarea dacă putem face diferite analogii între Moşul din Calimani şi Sfinxul din Bucegi?

Desigur. Ambele stânci par sculpturi reprezentând figuri umane. Amândouă sunt modelate din materiale asemănătoare: conglomerate sedimentare, alcătuite din fragmente de mărimi diferite, prinse într-un ciment calcaros, în cazul Sfinxului, şi conglomerate vulcanice, constituite din fragmente andezitice, prinse într-un „ţesut” din cenuşă vulcanică, în cazul Moşului.

Totusi există o deosebire esenţială între cele două „sculpturi” megalitice: în timp ce Sfinxul îşi păstreaza asemanarea cu chipul uman numai când e privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este contemplat de pe cele trei poteci care duc la el”.

Celor care doresc sa vada cu propriii lor ochi “tarimul gigantilor” le propunem o vizita la aceasta rezervatie, avind ca punct de plecare Vatra Dornei, de unde pina la Gura Haitii mai sunt 28 de kilometri. Din Gura Haitii, se poate ajunge la Rezervatia 12 Apostoli prin Poiana Negri, pe la manastirea Apa Rece.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here